Un adult care a ramas la varsta emotionala a copilariei, nu are incredere ca te maturizezi si ii vine sa te oblige, sa te impinga, sa te directioneze sa te maturizezi si sa ajungi ca el!
Intre varstele 7-13 ani, din punctul meu de vedere, nu se face trecerea spre maturizarea adolescentina, lin si cu rabdare, ci brusc si fara mila, asa cum si a fost si pentru adultul parinte, atunci cand a fost copil!
„-Hai sa vedem cui ii dam jucariile tale!
-Nu mai esti copil sa te joci cu jucarii!!!
– Acum te-ai facut mare, e rusine sa te joci cu jucarii, si uite vecina a nascut un bebe, hai sa le daruim lor!”
Sunt doar cateva din replicile pe are adultii le spun de obicei copiilor lor, din grija lor excesiva pentru maturizare
Am vazut in 12 ani nenumarate drame, ale copiilor, care se uitau disperati, ca dupa ce ca, parintele nu are timp sa se joace cu el, si el tocmai si a format un univers frumos cu jucariile primite, acum trebuie sa se desparta si de acest univers!
Ce-i mai ramane copilului?
Scoala, facutul de teme, drama ca el nu se mai joaca suficient,
Si incepe cearta ca de ce sta asa mult pe calculator la jocuri!
Jucariile sunt inlocuite timpuriu cu jocuri pe calculator, si de acolo parintele lupta cam degeaba sa–si scoata copilul din drogul de a se uita la jocuri, cand demult, in copilarie, i-a interzis prea timpuriu sa se mai joace, acum copilul de 11 ani, incerca sa recupereze joaca de atunci, si se joace pe unde poate: sub cartile de mate, la scoala la alte ore, in parcuri, noaptea dupa ce se culca parintii samd.
Dupa ce i-ai luat universul copilariei , sub minciunica: Trebuie sa te maturizezi, de parca maturizarea ar avea loc la comanda: la o anumita ora si zi,
Copilul va lupta pana pe la 18 ani sau si mult dupa, sa se joace macar pe calculator!
Si castiga lupta, pentru ca parintele nu are timp de el si cedeaza!
Problema este ca se joaca si la 40 de ani pe calculator, cand a schimbat mama / tata cu sotia, si este foarte obisnuit sa fie certat ca se joaca, si ii este foarte familiar reprosul sotiei / sotului ca se joaca!
Problema ne-lasatului suficient sa se joace a copilului devine mai grava cand devine adult, si isi ia libertatea de a se juca, libertate pe care nu a reusit sa o aiba in copilarie!
Aasa ca nu-i mai bine sa-l lasam in copilarie sa se joace?
La Atelierul de Inteligenta emotionala prin jocuri de actorie, practic o joaca in serios cu emotiile!
In sensul ca, la fiecare lectie, o data pe saptamana, compunem o poveste cu una din emotiile din Bradul Emotiilor, de exemplu: tristetea, bucuria, furia, rusinea, entuziasmul, si cu cele de joasa vibratie si bineinteles si cu cele de inalta vibratie, dar si comportamente importante pentru copii.
Facem pe grupe de varsta, miercurea dupa amiaza, cu copiii intre 4 si 16 ani,
Si dupa ce compun eu povestea in fata lor, ei vin in locul meu, si cine doreste va face acest exercitiu de a compune o alta poveste cu ce simte in acea zi, sau poate vrea sa faca cu emotia cu care am facut si eu,
Ce este important, este ca el simte ca e firesc sa vorbeasca liber, singur, si neintrerupt de nimeni, ca este importanta parerea lui si cum simte el lucrurile, este in sine un exercitiu de public speaking excelent pentru copii, care a dat roade atata de bune, incat am deja cativa copii care sunt scriitori de povesti!
Joaca la Atelierul acesta este importanta , deoarece copilul nu numai ca se joaca propriu zis, si-si aminteste sa nu piarda energia copilariei,
Dar integreaza energia de joaca si o poate duce si in lectiile pe care le are de facut dupa ce inchide zoom-ul cu mine!
Imi amintesc de mentorul meu care fiind milionar spune mereu ca el a facut bani dintr-o energie de joaca, si ca secolul asta este putin cam bolnav de seriozitate!
Si fix asa si este, iar la atelierul acesta copiii, pe langa ca li se reduce considerabil teama de ridicol, descopera importanta copilului interior, si a satisfactiei pe care o are cand spune ceea ce simte, compunand o poveste si crescandu-i in plus si increderea in sine.
Este mult mai important sa obtin un copil, care face temele cu drag. Decat un copil cu care eu ca adult, imi pierd timpul si energia presandu-l sa-si faca lectiile,
Daca se va juca suficient ca si copil, va fi un viitor adult matur cu adevarat,
Daca nu ii las spatiul acesta de joaca ca si copil,
Tendinta lui va fi sa se joace ca si adult toata viata, si sunt sigura ca am vazut cu totii, barbati adulti, dusi de manuta de mama lor prin piata, sau barbati adulti carora sotia le reproseaza ca stau prea mult la jocuri pe calculator!
Nu vad nimic rau sa te joci ca adult la jocuri pe calculator,
Insa atunci cand o faci din energia copilului nevindecat de suferinta asta, ca nu a fost lasat sa se joace ca si copil, atunci e mai dificil pentru tine!
Haideti sa-i lasam sa se joace, cat ii este varsta de joaca,
Am cursuri si pentru copiii mai mari pana in 16 ani, fac impro cu ei, chiar asa online si sunt mandra de ei si de mine ca punem pret pe emotii si pe aceste activitati!
Cu cei mari, jocurile sunt putin diferite decat cu cei mici, si, in functie de energia grupului, aduc jocuri mai simple sau mai dificile de inteligenta emotionala sau de actorie si impro.
Mai multe detalii aici :
