Serbarea de la grădiniță!

Serbarea de la gradinita

Serbarile de la grădinițe,

 

Fac traume!

 

Multe din ele!

 

Am vazut la cursurile de vindecare emotionala, pe unde am fost asistenta,

 Si in lucrul meu ca si coach cu părinții sau in cursurile de inteligenta emotionala pentru copii,

 

Unele dintre durerile celor mai multor copii sunt:

 

Nu-mi place sa invat poeziile si rolurile de la serbari,

 

Simt o presiune prea mare,

 

Vreau sa fiu iubit, fara aceste modalitati de a „performa!”

 

Si fie vorba intre noi, aceste modalități de a „performa”, adica sa învețe tot felul de poezii sau roluri care nu le plac, pentru serbari, ii obisnuiesc,

 

Sa invete pe de rost chestii care nu le plac, uneori fara a putea folosi gandirea logica, fara sa simta ceva, din ceea ce invata!

 

Pentru ca parintele plateste, iar educatoarea sau invatatoarea, se simt obligate sa arate ceva la final de semestru sau an, de multe ori fara ca acestea sa fie adevaratele dorinte ale copiilor!!!

 

A, si-i mai antreneaza pentru a invata la fel, pe de rost si fara placere, comentarii la limba romana cand ajung in clasa a-8-a, si sa invete pe de rost si fara placere, cam la orice…

 

Acesta e „beneficiul lor” !

 

Oare e corect ce le transmitem copiilor?

 

In numele faptului ca „asa fac toti”, si „asa trebuie”???

 

Iar, apoi, cand au 25 de ani si sunt la un job care nu le place, si unde trebuie sa INVETE pe de rost chestii si FOSTUL COPIL actualmente ADULT isi da aproape toti banii, pe terapie, ani de zile,  doar doar  vor gasi CEVA care le place si care sa-i faca sa nu se mai simta atat de pustiiti in sufletele lor,

 

Ceva ce-si doresc ei !!!

 

Dar unii nu mai stiu demult ce-si doresc, si ce simt si ne mai miram uneori de cazuri de suicid , de exemplu!!!

 

Oare nu putem face de acum ceva?

 

De ce ii chinuim, nemaiaducând-ne aminte ce trauma am trait noi insine, cu ocazia acestor serbari!?

 

Sau, daca eu am trait asta, si el, copilul trebuie sa traiasca la fel!?

 Oare trebuie pedepsit sa traiasca la fel ca mine?

 

Eu, de exemplu, am trait de-a dreptul o drama, cu un rol pe care am fost obligata sa-l invat, cand aveam 5 ani, si cand educatoarea a convins-o pe mama, ca eu trebuie sa joc Greierele, pentru ca sunt tunsa scurt, si ma imbrac de obicei mai baieste, si o alta fata cu parul lung, o sa joace Furnica, pentru ca e mai feminina decat mine!

 

Stiu ca am plans o zi intreaga la maica-mea(care era obligata sa invete rolul cu mine) si-I spuneam, ca de ce sunt eu blestemata sa fac ceva care nu-mi place si ma jigneste si-I ziceam ca eu sunt fata, si nu baiat, si poate educatoarea n-a observat, dar eu sunt fata si vreau roluri de fete! Insa mama m-a convins : ca ne facem de ras, si ca se supara educatoarea pe mine, daca nu invat rolul Greierelui!

 

 Poate parea amuzant acum, dar atunci a fost traumatizant!

 

Si apoi, mare fiind, sa-mi dau seama de cate ori IN VIATA MEA, nu am repetat acea experienta ???

 

Invatand roluri care nu-mi plac, doar pentru A NU SE SUPARA CINEVA PE MINE, intocmai ca ATUNCI!

 

Si la cate joburi care nu mi-au placut am fost, pentru ca era creata deja, calea neuronala in mintea si fiinta mea:

 

Si ma pacaleam ca, altfel nu am cum, si ca eu sunt obicnuita sa fac chestii care nu-mi plac, si ca sa nu se supere cutare pe mine, si sa nu ma fac de ras!

 

Insa, ce te faci cand doctor Hamer, la Noua Medicina Germanica, neurolog la baza, cel care a descoperit faptul ca bolile provin din conflicte emotionale,  descrie foarte multe boli la copii, avand provenienta din conflicte emotionale aparent banale, dobandite din emotionalitatea neexprimata, uneori din relatiile copiilor cu jucariile, colegii, parintii, apropiatii, strainii sau cu educatoarele si profesorii.

 

Dar nu intru in amanunte, caci e alt subiect foarte amplu si sunt foarte multe cursuri de aceste gen, unde va puteti interesa daca doriti detalii!

 

 Ce vreau sa spun este ca:

Pare de Ras, dar:

 

Modul in care Copiii isi Construiesc Relatii cand sunt Tineri,

 

SE REPETA ca la XEROX in viata lor de ADULTI!!!

 

In Centrul Educational Bradul Emotiilor Online, copiii  isi vindeca relatii,

 

Relatii uneori nesanatoase, copiate din mediul de acasa sau de la gradi si scoala,

 

Si invata sa-si construiasca relatiile ALTFEL,

Mai sanatoase emotional,

 

Fara filozofari,

 

Ci bazate pe emotii exprimate simplu si ecologic!

 

Hai, sa nu le mai cerem sa invete pentru serbari, si sa-i traumatizam, asa cum au fost multi dintre noi traumatizati!

 

 Hai, sa avem incredere ca, nu mai e nevoie sa invete ce nu le place, impus de un cadru didactic, scoala, sau parinte!

 

 Caci, pana la urma, acestia pe de-o parte, nu au competente de regizor de teatru pentru copii, si pe de alta parte, el ca si cadru didactic primeste niste ordine impuse de mediu ca fiind bune, in esenta traumatizand copiii!!!

 

Aduceti-va aminte cum era pentru multi dintre noi, in tinerete, in clasa noastra, inainte cu o saptamana de serbare:

 

Eu una nu intelegeam de ce educatoarea calma pana atunci, ridica tonul la mine?!

 

Pe mine nu ma interesa poezia aceea, si nu intelegeam de ce se streseaza toti?

 

Ca sa se distreze parinti la serbare??

 

 Sau ca sa aiba parintele „dovada” ca si copilul lui, face ceva, si are o activitate cu care el ca parinte, se poate lauda, la colegii lui de la job?!

 

“ Ia, uite ce poze frumoase am de la serbarea copilului meu, ia uite ce rol de Print a jucat?!”

 

 Si in realitate, copilul poate nu avea nevoie de atata fast, in care nu simte bucurie, si incepe sa se simta trist si neinteles !

 

Si de aici poate ajunge sa si manifeste tot felul de comportamente neecologice: agresiune fata de colegi, sau familie, frustrare si comparare ca: el nu e suficient de bun,  ca ceilalti…si multe altele!

 

Poate, va amintiti o data, ce se petrecea in clasa voastra, de exemplu, inainte cu o saptamana de serbare: cum toti erau stresati, nimeni nu stia poezia, sau cineva ridica tonul ca sa iasa serbarea, si toti asteptam sa se termine o data ziua si sa fim liberi, sa ajungem acasa si sa facem si noi ce ne dorim!

 

Dar ce ne doream?

 

Stia cineva ce isi doreste cu adevarat?

 

Fusesem noi vreodata lasati sa ne dorim ceva cu adevarat?

 

Nu, niciodata nu era timp, nu era voie, altcineva stia mai bine ca noi, sau nu aveam dreptul!

 

Hai sa rupem lantul!

 

Copiii nostrii sa preia de la noi ca, pot invata cu usurinta, orice aleg ei , NU ALTII PENTRU EI,

 

Si nu neaaparat pe de rost, fara logica!

 

Si ca poti sa faci lucrurile cu placere!

 

Eu asa invat acum rolurile ( textele de cateva pagini pentru spectacole)!

 

Nu ca trebuie!

 

Nu ca-mi spune cineva!

 

Ci ca iubesc ceea ce fac!!!

 

Sa ne uitam in sufletele noastre si sa observam: ce iubim noi sa facem?

 

Si sa-i inspiram si pe ei, sa-si aleaga ceva ce iubesc sa faca!

 

Doar asa vor invata sa decida si sa aleaga ce e bine pentru ei!

 

Pentru inscriere copii in Centrul Educational Bradul Emotiilor Online,

 

 Completeaza formularul aici: https://forms.gle/PMpABxvUPTQEJkYo8

 

Lasă un răspuns